10 Motive pentru care Merită să vizitezi Petrila

Am prins câteva zile de concediu și am ajuns acasă. Adică în Petrila. M-am gândit să-ți prezint 10 motive pentru care merită să vizitezi orașul ăsta ca o planetă. Zic asta pentru că lucrurile se întâmplă aici izolat parcă de celelalte evenimente care guvernează lumea.

Europa e un continent și Petrila e o planetă.

În primă fază nu-mi venea să-i dau dreptate citatului, dar scriind articolul mi-am dat seama câte chestii unice zac în orașul nostru, care e un diamant acoperit de un strat gros de huilă. Trebuie doar să șlefuim bine stratul ăla gros și să fim mai detașați de problemele noastre de zi cu zi.

Vedere de pe Parang – Petrila în partea dreaptă

M-am gândit, nu foarte mult, dacă aș fi un bucureștean, de ce aș veni să vizitez Petrila, zona asta anonimă de pe hartă.

În speranța că voi ușura munca multor turiști bucureșteni, am făcut eu un mic reserch și expun pe o tavă virtual-amuzant-metaforică următoarele argumente:

1. Pentru Peisaj

Aici găsești dealuri ca în Moeciu, vârfuri ca în Bucegi și pârtii ca în Azuga – peste 200 de ani.

Petrila e înconjurată de munți, doară se află într-o vale. Valea Jiului sau valea plângerii, cum am auzit odată la radio că se vorbea de zona asta. Avem munții Parâng, Munții Șureanu și, dacă privești mai lung, în zare, vei vedea și Retezatul.

Legendele, despre cum au ajuns munții aici, sunt dintre cele mai interesante din zonă.

2. Cheia Lunca Florii

Stanca Lunca FLorii

Când eram mic, mi se părea cea mai lungă excursie. Mergeam până la Lunca Florii și acolo făceam baie în Jiu, culegeam ciuperci și făceam mâncare pe disc. Așa mi se domolea pofta de „munte”.

Aici apa era rece, stâncile mi se păreau cele mai înalte din lume și munții-teritorii virgine.

3. Aici s-a născut legenda

Un motiv în plus pentru care să vizitezi locul, e faptul că aici m-am născut eu. Aici am și copilărit. În cartierul 6 August.

Deocamdată nu sunt o mare celebritate, deocamdată. Dar eu aș spune să vi să  vezi orașul repede, cât încă nu e aglomerație, ca pe Valea Prahovei. Oamenii se vor trezi și la un moment dat se vor înghesui să vină să vadă unde s-a născut „legenda”.

4. Casa memoriala I.D. Sarbu si celelalte case vesele

Exact cum intri în oraș, vei vedea o casă verde acoperită de bețe de chibrit în formă de scris. E semnul că, oricât de săraci sunt oamenii, simțul umorului încă dăinuie în sufletul lor.

Nu e singurul exemplar amuzant. Mai sunt câteva și oamenii încep să se inspire unii de la alții că doară nu pot sta cu mâinile în sân văzând că rozul e mai roz pe casa vecinului, decât pe a lui.

Avem și o casă cu versurile lui Edith Piaf – La vie en rose. Un bucureștean invidios a photoshopat-o și a făcut din ea o simplă casă roz. Exemplarul adevărat e cu versuri pe ea.

5. Obeliscul din Petrila

Obliscul, pentru mult timp, a fost și va rămâne simbolul nr.1 al orașului. E obeliscul din fața casei de cultură.   În jurul lui se țin spectacole, se mănâncă mici, se bea bere și îndrăgostiții se sărută. Într-un cuvânt se consumă „cultură”.

Obeliscul va rămâne simbolul nr.1 până ce voi ajunge celebru și petrilenii îmi vor ridica statuie. Pe atunci, defapt, ei se vor numi Hajnaleni.

6. Trecerea de pietoni

Alt lucru original ce zace pe strada noastră principală e o trecere de pietoni sub formă de clape de pian.

Trecerea de pietoni e inaugurată în luna iulie 2013, în cinstea celebrului Ludovic Bacs, care a fost numit și „Cetățean de onoare” al orașului Petrila. Bine, acum nu se mai vede, a fost acoperită de un strat gros de „praf”. Dar măcar știm că a fost odată acolo. (Acum un an).

7.  Pod de cale ferată – Șosea – Tunel

Pod de cale ferata – Sosea – Tunel – Petrila

Nu știu câți locuitori știu de faptul că avem un lucru unic în Europa.

Pod de cale ferată – Șosea – Tunel, una după cealaltă. Când treci cu mașina peste calea ferată, vei vedea în stânga tunelul, în dreapta Podul. Un lucru unic în Europa.

E inedit și totul e chiar la intrarea în oraș. Chiar lângă casa verde cu chibrituri.

8. Sandwich-ul de la Maria si Pizza de la Nr.1

Dacă ești într-un tur al României sau ești doar prin zonă și te-a prins foamea, merită să-ți iei un sandviș de la Maria. Dacă încă nu ți-a trecut foamea și ai un malaxor în loc de stomac, poți trece și pe la Number one să-ți iei o pizza.

N-o să-ți vină să crezi ce mare e și cât de ieftină. Căci până la urmă, când vine vorba de pizza, mărimea contează.

9. Festivalul mochetei

Odată pe an, la noi în Petrila, e un festival unic în lume – festivalul mochetei.

Timp de 3 zile strada principală, Str. Republicii, e asfaltată cu mochete dintr-un capăt în altul.

Turiști din întreaga lume, în special Turcia se înghesuie să-și expună mochetele de sute de ani moștenite din familie pentru ca, poporul ales, petrilenii să pășească pe ele.

Turiștii văd în ritualul acesta un fel de „binecuvântare” a mochetei.

Se știe de sute de ani că, pe ce pune petrilean-ul piciorul, se transformă în legendă.

10. Momârlanii, Minerii si mina din zonă

Mineri si momarlani – Petrila                                                                   Foto:©George Popescu

Momârlanii sunt băștinașii de la noi. Sunt oamenii care se îmbracă frumos, tradițional. Sunt oamenii cu care ne mândrim. De Crăciun, merg cu colinda, cu uratul, cu capra, brișca și alte obiecte amenințătoare.

Au oi, brânză, terenuri, case mari, atv-uri. Pe scurt, sunt oamenii relizați din zonă.

Petrila e zona  și cu cei mai mulți mineri pe metru pătrat din România. Din 10 bărbați, 6 sunt mineri, 2 momârlani, unul e turist și unul nu știe cum îl cheamă.

Și pe ăla îl așteaptă nevasta îngândurată acasă care crede că-i în mină da el îi în crâjmă.

Mina din Petrila

Deși eu un peisaj destul de trist, mina poate deveni principalul obiectiv de vizitat în Petrila. E mina cea mai productivă din zonă, cu cea mai mare producție de cărbune. E motorul orașului.

Cam astea ar fi principalele obiective turistice. Ar mai fi multe de văzut aici, dar trebuie să vi să te convingi cu ochii tăi.

Eu zic să te grăbești, căci foarte curând va deveni un obiectiv turistic național și drumurile vor fi extrem de aglomerate.

Dacă plănuiești să ajungi prin zonă, lasă-mi un mesaj să te ghidez.

Cu respect,

Robert H.!

P.S. Articolul e scris în stil Petrilean. E un pamflet :D. Unele lucruri sunt adevărate, altele sunt Petrilene!

Surse Photo: Arhivă personală, fb/planetapetrila, George Popescu.

Ti-a plăcut articolul?
Mă poți sprijini pentru a scrie mai multe prin Patreon!