Alergare lungă
Unul din antrenamentele mele preferate.
Alergare de anduranță. Fără apă, fără mâncare.
Doar eu și sălbăticia.
Am plecat de acasă, din Petrila, din fața scării până pe Parângu Mic. Am dat, pe vârf, de zăpadă până la genunchi si mi-a plăcut la nebunie.
A fost greu. Așa și trebuia să fie. Gambele mi-au urlat de durere dar am supraviețuit și acum sunt mai puternic :D.
Doamne cât urăsc asfaltul!
Alergare „de revenire”
Odată ajunși în Brașov după mini excursia de paște, am ieșit la o alergare pe Tâmpa.
Defapt nu vroiam să asist la desfacerea bagajelor 😀
