Scriam anul trecut de Intersport ca fiind „Semimaratonul sărbătoare”. Încă susțin asta. Defapt e mai degrabă un „Cerb de aur” al alergării montane, fiind tot în Brașov, tot atât de popular – la fel ca fostul festival de muzică.
(Chiar…știe cineva de ce nu se mai ține Cerbul de aur?)
Sper ca Intersport să nu aibă același final, defapt îmi doresc ca mult timp de acum înainte, la ediția cu numărul XXVIII să putem povesti că noi am participat încă de la prima, a doua ediție. Să se povestească de noi, de participanții de la primele ediții ca de „generația de aur” a alergării montane.
Ar fi frumos nu?
Gândul ăsta că scriem istorie îl consider înălțător.
Scriem istorie cu fiecare mică decizie pe care o luăm zilnic. De la cât de multă pastă de dinți punem pe periuță până la ce concursuri vom alerga anul ăsta. De la ce vom face pentru noi, cu noi, cu trupul nostru, în fiecare zi, în fiecare moment până la ce nu facem cu el.
Scriem istorie cu fiecare decizie care ne îndreaptă către primăvara din viața noastră, către fericire, mulțumire de sine sau invers, cu fiecare decizie care ne întreaptă către iarna din viața noastră.
O decizie de genul ăsta, care mă face să scriu istorie (sau cel puțin așa îmi place să cred) a fost înscrierea la Intersport de anul ăsta.
Deși am descoperit că sunt fanul nr.1 al alergărilor lungi, pe munți +20-30 km., mi-am zis că ar fi un lucru bun înscrierea la Intersport. Ar fi un etalon foarte obiectiv pentru progresul meu în alergare montană, pe distanța de semimaraton. Așa a și fost!
Ne-am înscris cu grupul. Eu și alte 11 persoane care vroiau să-și scrie istoria, să-și creeze amintirile pe care le vor povesti la un moment dat nepoților sau poate chiar unor persoane necunoscute.
De ce Intersportul a început cu două săptămâni mai devreme pentru mine?
După ce formalitățile de înscriere au fost făcute, am dat start-ul antrenamentelor specifice pentru Intersport.
După ce în iarnă am făcut alergări lungi, fără direcție, înainte cu două săptămâni de Intersport am început antrenamente pentru viteză (bucăți de maxim 100 m la intensitate maximă), pentru forță (bucăți în pantă de 3-5 minute), și pentru cardio (alergări cu pulsul peste 180).
Nu m-am ghidat după un plan. Așa am considerat eu că va fi bine pentru mine, asta simțeam că am nevoie. Cam asta am făcut cu 14 – 8 zile înainte de Start.
Cu fix o săptămâna înainte de startul oficial, am făcut o simulare, pe bucăți, a concursului. Alergare din Piața Unirii până-n Poiană (43 minute), coborâre până-n Răcădău (sub 3.50/mie) și alergare ușoară până-n Piață, înapoi. M-am simțit grozav de bine. A doua zi am făcut febră la fese. Mi-am scos-o duminică cu 40 km de bicicletă și o alergare pe bucla 3 din Moeciu.
Luni a urmat o zi de pauză totală. Marți un antrenament de bucăți. Miercuri pauză. Joi o simulare a urcări- până în Poiană și înapoi în Piață, pe același drum.Am alergat cam tare pentru că m-au durut gambele.Vineri, carbo loading cu quinoa (conține mult mai mulți carbohidrați decât pastele), watter loading, ridicarea kit-ului și povești cu prietenii.
Ziua Cursei
M-am trezit Sâmbătă cu un mare zâmbet pe față, un zâmbet care ducea către unul tâmp. Cică e zâmbetul alergătorului. Am luat un Ultramicdejun, 2 guri de cafea și multă apă. Am lenevit până la ora 11 și apoi am început pregătirile pentru concurs.
Echipament…și cam atât. Toate celelalte au fost pregătite cu ceva timp înainte.
Am alergat din Livada Poștei până în Piață, pentru încălzire, apoi m-am mai învârtit puțin, m-am dezechipat și m-am găsit în prima linie de alergători.
Mi-am pornit ceasul, s-au găsit sateliții și am tăiat-o.
Semimaraton Intersport km 0 – km 2,5 (până se termină asfaltu’)
Lumea alerga destul de tare, 3.50/mie. Chiar prea tare pentru ceea ce mi-am propus la antrenamente. Primii 2,5 km aveam în plan să-i fac cu o medie de 4.30/km. Atmosfera și competiția m-au făcut să ajung la barieră (unde se termină asfaltul), având o medie de 4.20.
Respirația îmi era ok iar plutonul fruntaș deja nu se mai vedea.
Când am ajuns în CP1 mi-am amintit că unii dintre fruntași sunt la Cross. A fost o veste care m-a binedispus.
Semimaraton Intersport km 2,5 – km 8,5
M-am descurcat pe urcare mult mai bine decât mă așteptam. Am depășit alergători montani valoroși pe urcare. Am ajuns în Poiană (CP2) cu un minut sau două mai repede decât mi-am planificat. Undeva la 38-39 minute.
Semimaraton Intersport km 8,5 – km 13.5 (Poiană – Răcădău)
Când am ajuns în Poiană mi-am dat „lap” ceasului. Urma să alerg următorii 5 km cu sub 4/mie. Mi-a ieșit și asta. Pe la km 12,5 un prieten care făcea fotografii mi-a spus că sunt al 7-lea. Asta mi-a dat aripi. Știam că în spate sunt alergători buni, care mă pot prinde și am forțat și mai tare.
Încă mai aveam puteri.
Semimaraton Intersport km 13.5 – Finish
A urmat porțiunea de plat care putea fi decisivă. Am alergat foarte echilibrat, din nou cu ochii pe ceas. Nu am forțat, mi-am economisit puterile pentru ultimele urcări și pentru sprintul final.
Timp final – 1.26.30.
Vroiam 1.25 să câștig 2 cai de bere de la Marmo dar n-a fost să fie. Poate la anu’.
Cam atât legat de cursă. Alergarea devine din ce în ce mai simplă dacă antrenamentele sunt din ce în ce mai dificile și mai gândite.
Surpriza Cursei
După finish nu-mi tremurau picioarele ca anul trecut, m-am bucurat că mi-am îmbunătățit timpul cu 8 minute și 20 s, am stat la povești cu cei care au ajuns deja, am băut un red-bull, am mâncat toate chestiile care le găseam (am vrut să gust și un pliant cu wings for life), și apoi m-a luat frigul.
După ce au ajuns toți cei din grupul de prieteni am mers la ceinărie să ne încălzim. Mamă ce binea fost la căldură după aproape 2 ore de ploaie. La 16 făr câteva minute ne-am întors în Piață pentru premiere și pentru GoPro. Ne gândeam că cineva dintre noi urma să-l câștige.
Cu câteva minute înainte de începerea premierei, s-au afișat și rezultatele oficiale. Am mers să văd timpul tuturor, inclusiv pe al meu.
Mare mi-a fost surpriza când am văzut clasamentul la categoria 23-39
Am ieșit pe 3
Locul 7 la Open (din 528), 3 la categorie (din 403 participanți).
Vitali Ghiorghita, Adrian Iordache și Hajnal Robert. Cât de cul!!!.
Anul trecut îi priveam cu foarte mare mândrie pe cei care erau acolo, pe podium, cei care au scris istorie. Aici i-am văzut pentru prima dată pe Laza, Vitalie și alții care îi vedeam (încă-i văd) ca pe niște semizei ai alergării.
2 puncte bifate de pe Impossible List
Da mi-am îmbunătățit timpul cu 8 minute. Da…am ieșit în primii 10 și pe 3 la categorie dar poate cel mai importante lucru pe care le-am realizat odată cu ediția de anul ăsta a Semimaratonului Intersport, au fost alte 2 puncte bifate de pe „Lista Imposibilă”.
Aleargă un semimaraton (21 km);Aleargă un semimaraton sub 1h30min;- Aleargă un semimaraton sub 1.15
Clasează-te pe podium la un semimaraton;Aleargă un marathon (41 km);- Aleargă un marthon sub 3 ore;
- Aleargă un maraton sub 2h 30;
A fost o zi bună. O zi bună pentru a scrie istoria vieții mele, o zi care mi-a adus primăvara în suflet. Mie și altor 1200 de alergători.
Felicitări tuturor pentru cursă, pentru motivație, pentru ambiție, pentru că vă scrieți istoria personală în cel mai plăcut mod posibil.
Urmează Campionatul Balcanic de duatlon, Crosul Brașov Maraton apoi HalfIronMan – Oradea
Au mai scris despre Intersport
Poze găsiți
Băluță Cristian, Anca Felicia, Andrei, GoPro
Cu drag și respect,
Robert.
