M-am apucat să citesc biblia. Așa pur și simplu. Motive ar fi destule ca să faci asta dar cred că eu o fac pentru că am timp și am hotărât să-l investesc în a citi cartea cărților.
Mi-a trebuit circa un an de zile să-mi cumpăr biblia potrivită. Nu pentru că aș fi căutat o edițe anume ci pentru că n-am găsit-o la un preț decent.
Mi se pare aiurea ca pe cea mai vândută carte din lume să dai 50 de ron când știi că unii o dau și moca. Am așteptat ceva timp să vină la ușă cei care propovăduiesc Cuvântul, să le deschid și să le cer o biblie dar au venit doar cu un „amărât” de Treziți-vă!
În decursul unui an am tot intrat în anticariate și am întrebat de biblie dar mereu stocul era epuizat sau aveau ediții în alte limbi.
Luni, după antrenament, am avut circa 30 de minute să cutreier anticariatul de unde-mi iau de obicei cărțile cu Sandra Brown. Și după ce mi-au spus că n-au volumul pe care-l căutam mi-am spus să întreb și de Biblie.
NO-RO-CUL meu că tocmai ce au primit și că tocmai ce le IN-VEN-TA-RI-A-SE-RĂ. Aveam de ales între două biblii.
Una neagră și micuță și una faină, de piele maro, mai scumpă. Normal că am luat-o pe aia de piele că-i faină și am dat numa 22 de lei pe ea. Dacă aș fi fost fiu de tâmplar aș fi ales-o pe cealaltă. Așa că-s fiu de miner am ales lucru’ mai fain și strălucitor.
Așa arată. E faină. Plăcută de pipăit și ținut în mână.
Cu ce gânduri m-am apucat de citit?
Nu mă apuc să citesc biblia pentru că vreau să public citate inteligente pe fb sau pentru că vreau să învăța pe de rost versete și să le reproduc ca să impresionez, (pentru impresionare am câteva poezii memorate și le recit pe alea când mă șprițuiesc) ci din alte motive:
- vreau să văd cum e prezentat și perceput Dumnezeul creștinilor, de la un capăt la altul al bibliei;
- în ce măsură se contrazice știința cu religia;
- să cunosc firul epic al evenimentelor biblice, al lucrurilor și sub ce formă a intervenit Dumnezeu în viața oamenilor;
- să cunosc detaliile, finețurile, așa…cât de cât;
- să percep valorile pe care creștinismul, biblia, încearcă să ni le insufle;
- o citesc pentru ca apoi să o pot compara cu celelalte cărți de căpătâi ale celorlalte religii ( deocamdată doar de Coran știu)
În ce măsură sunt eu sau nu religios?
Eu sunt Catolic. Nu sunt mai Catolic decât papa dar sunt catolic.
Mă bucur că-s catolic din motive mărunte:
- pentru că orele de religie, în generală, le făceam lunea, cu toate clasele (eram în total 20 de catolici în clasele I-IV;
- pentru că mergeam și sâmbata la ora de religie și era o atmosferă destinsă;
- pentru că nu am fost siliți să învățăm sistematic de sfinți, sărbători, îngeri, evenimente biblice;
- atunci când mă voi însură o să am o căsătorie ca în filme;
- de Crăciun făceam scenete și recitam poezii și cântam colinde;
- că am participat și eu ca ministranti / ”îngeraș” la slujbă, duminica;
Religia și contactul cu Dumnezeu, s-a rezumat la participarea cam de 12 ori / an la biserică, la orele de religie și câteva convorbiri directe în care eu ceream sau mulțumeam pentru ceva.
Cam atât. Un mediocru, aș zice, în ale religiei.
[accordion openfirst=true clicktoclose=true]
[accordion-item title=”Geneza”]
Capitolul în care a fost creat Pământul. Distrus și (re)născut.
Defapt pământul a fost creat în primele 2 pagini ale Genezei în restul capitolelor e prezentat un arbore genealogic uriaș. Toate personajele cu urmașii lor. Și câteva episoade interesante cu Avraam, Isaac, Iosif. Un fel de Game of Thrones de acum 2 mii de ani.
Cum l-am perceput pe D-zeu în Geneza
Ca fiind egoist, hotărât.
Hotărât pentru că i-a exclus pe Adam și Eva din Rai. Egoist pentru că a ținut partea DOAR celor car i s-au închinat și l-au lăudat și slujit.
Am avut parte de un mic șoc când am citit că Moise a ucis un egiptean care bătea un evreu. Asta nu știam.
Am apreciat bunătatea lui Iosif când și-a primit frații în casa Faraonului. În ciuda faptelor făcute împotriva lui.
Povești interesante: povestea lui Iosif (de la frate izgonit, la mâna dreaptă a faraonului).
[/accordion-item]
[accordion-item title=”Exodul”]
Printr-o serie de împrejurări, familia lui Iosif a ajuns în Egipt, asta încî din capitolul anterior. Toate au fost bune și frumoase până ce a trăit faraonul căruia Iosif i-a interpretat visele. Când acesta a fost schimbat, și viața israeliților s-a schimbat. Au primit munci grele și au fost într-un fel asupriți.
Pentru că ei sunt poporul ales, Dumnezeu, le-a promis un pământ unde va curge ”lapte și miere”.
Marea povară i-a revenit lui Moise care trebuia să-i scoată din Egipt și să le găsesacă un pământ nou, sub îndrumarea divinității desigur.
A urmat o partidă de ping-pong în 3 între Dumnezeu – Moise – Faraon în care mingea era poporul israelit.
În cele din urmă duetul Moise – Dumnezeu iasă câștigător și Moise pleacă cu poporul către locul promis.
“Domnul face deosebire intre egipteni si Israel?” Exodul 11.7 – WTF.
Cum vine asta? Nu suntem cu toții egali în fața divinității?
[/accordion-item]
[/accordion]
